Între tradiție și TikTok: chipurile divertismentului românesc modern

Duminica la bunici, cu ciorbă, friptură și televizorul pornit pe un meci, nu a dispărut din viața românilor. S-a schimbat doar ce se întâmplă în paralel. La aceeași masă, cineva verifică un clip pe TikTok, altcineva dă scroll prin pozele de la nunta verișoarei, iar bunicul întreabă, pentru a treia oară, cine e băiatul ăla care cântă pe telefon. Divertismentul a ajuns să încapă în buzunar, dar nu a ieșit de tot din casă.

Telefonul, noul colț al sufrageriei

Ce a adus telefonul, mai presus de orice, e libertatea de a alege fără să pleci de acasă. Seriale pe Netflix sau VOYO, muzică pe Spotify, jocuri pe consolă sau pe PC, iar pe platformele de cazino online licențiate în România, online slots pot apărea alături de promoții cu rotiri gratuite, așa-numitele free spins, pentru jocurile nou lansate. Toate stau pe același ecran, la o atingere distanță una de alta. Nu e nevoie de bilet, de drum sau de program fix. Pentru mulți, divertismentul a devenit ceva ce se face în pauze.

Creatori de la noi, public de peste tot

Platformele au schimbat și pe cine ajunge cunoscut. Selly, unul dintre cei mai urmăriți youtuberi români, și-a construit audiența pe internet, fără să treacă mai întâi prin televiziune, și a ajuns să organizeze propriile spectacole live. Muzicienii au avut și ei de câștigat, deși exportul de hituri nu e ceva nou: „Dragostea din tei” a celor de la O-Zone a făcut înconjurul lumii prin 2004, iar „Mr. Saxobeat” al Alexandrei Stan a urcat în topuri din mai multe țări în 2011.

Diferența de acum e viteza. Un refren prins pe TikTok poate ajunge în playlisturi din alte țări în câteva zile, iar trendurile internaționale vin la fel de repede în sens invers, cu tot cu dansuri, filtre și glume pe care le recunosc mulți.

Festivaluri, derby-uri și ecrane

Viața offline nu s-a evaporat nici ea. Untold, la Cluj, și Electric Castle, pe domeniul Bánffy de la Bonțida, adună în fiecare vară public din toată țara și din străinătate. Dar o parte din experiență se trăiește, paradoxal, tot prin telefon, în story-uri și clipuri filmate din mulțime.

Fotbalul merge pe același tipar. Derby-ul dintre FCSB și Dinamo rămâne un eveniment pentru care oamenii se adună în fața televizorului sau la stadion, doar că între timp rezumatele, statisticile și meme-urile circulă pe rețele înainte să se termine meciul. Unii suporteri urmăresc partida pe un ecran și comentariile pe altul.

Jocuri făcute acasă

Partea de gaming are și ea o istorie locală mai lungă decât s-ar crede. Ubisoft are un studio în București din 1992, unde s-a lucrat la seria de simulare submarină Silent Hunter. Jocuri video românești, sau măcar dezvoltate în mare parte aici, există deci de decenii, chiar dacă numele țării rar apare pe copertă.

Generații, orașe, sate

Diferențele dintre generații există, firește, dar nu sunt atât de nete pe cât par. Destui părinți și bunici folosesc YouTube-ul pentru rețete, muzică populară sau meciuri vechi, iar grupurile de familie pe WhatsApp țin legătura cu rudele plecate la muncă în Italia sau Spania.

Între oraș și sat, diferența ține mai ales de infrastructură. România are de ani buni internet fix printre cele mai rapide din Europa, iar acoperirea mobilă s-a extins, așa că un clip filmat la Târgul de fete de pe Muntele Găina poate ajunge online la fel de ușor ca unul din centrul Bucureștiului.

Sărbători cu telefonul pe masă

Obiceiurile de sărbătoare s-au adaptat și ele. Grătarul de 1 Mai, la iarbă verde, se face cam la fel ca acum câteva decenii, doar că pozele cu mititei ajung pe Instagram înainte să se răcească. La nunți, formația cântă live până dimineața, iar invitații filmează hore întregi pentru rudele care n-au putut veni.