Parcuri vechi din… vechiul nostru oraș București sau parcuri noi, modernizate. Prin toate ne perindăm, ne plimbăm, respirăm aer curat, dar rar vorbim despre ele. Adică, atunci când dorim să pornim la plimbare prin parcurile Capitalei, ar fi bine să știm și câte ceva despre istoria lor. Sau… dacă v-ați plictisit de parcul „de cartier”, e bine să știți că aveți de unde alege! În acest sens v-am pregătit un top al celor mai frumoase parcuri din Capitală.
1. Parcul Cișmigiu
Cea mai veche grădină publică a Capitalei este Parcul Cișmigiu. Este unul dintre parcurile iconice din București, înscris pe lista monumentelor istorice. Parcul se întinde pe o suprafață de 17 hectare, fiind unanim considerat cel mai frumos amenajat parc-grădină din București, beneficiind și de o poziție centrală. Latura sudică este mărginită de Bulevardul Regina Elisabeta, în vreme ce latura nordică este delimitată de Strada Ştirbei Vodă. Strada Schitu Măgureanu se întinde în partea vestică, iar Strada Brezoianu marchează latura estică a Parcului Cișmigiu. Parcul este accesibil prin intermediul a câteva intrări, distribuite pe fiecare dintre arterele care îl înconjoară, mai puțin pe Strada Brezoianu.
Parcul Cișmigiu a fost inaugurat în mod oficial în anul 1854. Lacul, care iarna devine patinoar, adăpostește specii de păuni, lebede, rațe și gâște. Doritorii se pot bucura de o plimbare cu barca pe lac. Speciile de arbori din Cișmigiu sunt stejar, arțar, plop, frasin, pin, molid, salcâm, castan, tuia, corcoduș, dud, platan, dar și pini roșii japonezi, magnolii roz și Ginko Biloba.
2. Parcul Herăstrău
Unicitatea Parcului Herăstrău rezidă în faptul că este cel mai mare parc din Bucureşti. Astfel, se întinde pe o suprafaţă de 110 hectare, dintre care 74 sunt ocupate de Lacul Herăstrău. De fapt, lacul a fost nucleul în jurul căruia parcul a fost construit ulterior, malul acestuia fiind una dintre promenadele preferate ale societății înalte din București încă de la începutul secolului al XIX-lea. Lacul face parte din rețeaua de lacuri de pe cursul râului Colentina. Vegetația parcului este formată dintr-o varietate de specii de arbori și arbuști foioși (arțari, frasini, plopi, salcii, tei) și rășinoși, precum și specii rare de arbori protejați: stejarul lui Tagore, plantat în anul 1961, dar și cireșii floriferi din Grădina Japoneză, donați de împăratul Japoniei.
3. Parcul Tineretului
Parcul Tineretului a fost construit între 1965 şi 1974, după planurile lui Valentin Donose. Lucrările de construcţie au durat mult din cauză că topografia pe care parcul din prezent se întinde prezenta dificultăți inerente ce s-au cerut a fi depășite pentru a implementa planul parcului. Parcul ocupă o suprafață de aproximativ 80 de hectare și se întinde în partea sudică a orașului, chiar între alte două parcuri mai mici, anume Parcul Carol și Parcul Văcărești, fiind mărginit la nord est de Bulevardul Tineretului și de Strada Olteniţei la sud-vest. Parcul dispune de mari suprafețe de joacă pentru copii, spații de odihnă și un debarcader cu dane pentru bărci. În plus, lacul Tineretului se întinde pe o suprafață de 13 hectare și adăpostește specii de rațe, gâște și broaște țestoase.
4. Parcul Natural Văcărești
Parcul Natural Văcărești reprezintă prima arie protejată urbană a țării, cel mai mare spațiu verde al capitalei. În Văcărești s-a format în ultimii 22 ani un ecosistem acvatic cu întinderi de mlaștini, ochiuri de apă, stufăriș, crânguri de sălcii, cuiburi din plopi, perdelele de trestie și stuf ce mărginesc lacul, toate acestea constituind habitatul păsărilor de baltă care au ajuns să cuibărească și să se înmulțească aici, dar și al multor specii de reptile, insecte și amfibieni, chiar mamifere. Acest parc constituie acum o comoară în mijlocul celei mai mari aglomerări urbane a țării – vorbim despre București, bineînțeles. Este o excelentă platformă pentru apropierea omului de natură și cunoașterea acesteia, pentru educație ecologică și activități științifice, dar și pentru recreere și petrecerea timpului liber.
5. Parcul Carol I
Parcul Carol I, numit și Parcul Carol sau Parcul Libertăţii, este unul dintre cele mai vechi parcuri din Bucureşti. Datorită vârstei sale, cât şi patrimoniului de atracţii adăpostite aici, parcul a fost declarat monument istoric în 2004. Numele stabilimentului provine de la evenimentul istoric al inaugurării sale, un moment festiv ocazionat de sărbătorirea a 40 de ani de domnie a Regelui Carol I. Având în vedere amplitudinea şi importanţa evenimentului, parcul fusese amenajat cu numeroase lucrări sculpturale şi decorative. Unele au reuşit să supravieţuiască timpului, în vreme ce altele (doar câteva, la drept vorbind) s-au pierdut.
6. Parcul Plumbuita
Parcul Plumbuita este situat în jurul unuia dintre lacurile formate de cursul râului Colentina. Astfel, Lacul Plumbuita ocupă o suprafaţă considerabilă din aria totală pe care se întinde parcul omonim (circa 80 de hectare), însă fără a epuiza întregul peisaj al parcului. Astfel, de exemplu, parcul este destul de mare pentru a putea cuprinde alte două obiective turistice importante din Bucureşti, anume Palatul Ghika Tei şi Mănăstirea Plumbuita.
7. Parcul Alexandru Ioan Cuza (Parcul Titan/ IOR)
Parcul Alexandru Ioan Cuza este în mod uzual cunoscut de către localnicii din București sub numele de Parcul Titan. Parcul IOR este o altă denumire obișnuită, deși oarecum învechită, a acestui loc. E unul dintre cele mai mari parcuri din București, întrucât se întinde pe o suprafață de aproximativ 85 de hectare. O parte considerabilă din acest parc este ocupată de Lacul Titan care, alături de cele cinci insule ale sale, numite în mod pitoresc Insula Pensionarilor, Insula IOR, Insula Trandafirilor, Insula Înecaţilor și Insula Câinilor, reprezintă una dintre atracțiile de top ale parcului. Lacul este împărțit în două diviziuni distincte (Lacul Titan I şi Lacul Titan II) de Podul Liviu Rebreanu.
8. Parcul Circului
Parcul Circului a fost amenajat la începutul anilor 1960 drept cadru pentru clădirea Circului de Stat (aşa cum acesta era numit pe atunci), actualul Circ Globus. Dificultățile întâmpinate de Valentin Donose (același arhitect peisagist care a proiectat Parcul Tineretului) se defineau prin provocarea de a concepe parcul astfel încât să scoată în relief profilul și calităţile arhitecturale ale Circului de Stat, ceea ce arhitectul a realizat cu succes. Parcul ocupă o suprafață de aproximativ 26 de hectare, fiind considerat unul dintre cele mai interesante în ceea ce privește capitalul floristic – și aici vorbim în mod special despre minunații nuferi care înfrumusețează lacul din acest parc.
9. Parcul Bordei
Parcul Bordei este unul dintre parcurile mici din București, dar asta nu înseamnă că nu iese în evidență, deoarece are un farmec aparte. Mai ales după ce a fost refăcut, iar farmecul inițial a fost recăpătat. Datorită situării sale în vecinătatea Parcului Herăstrău și pe malul Lacului Floreasca (unul dintre lacurile de pe cursul Râului Colentina), precum și datorită atracțiilor sale specifice, se detașează că fiind unul dintre cele mai pitorești mici bijuterii de verdeață din Capitală. În Parcul Bordei se găsesc diverse specii de arbori și arbuști precum magnolia, platan, rhododendron, tillia, prunus, bambus și ginkgo biloba. Lacul aflat în interiorul găzduiește rațe, lebede albe și superbe lebede negre.
10. Parcul Bazilescu
Terenul pe care a fost construit parcul a fost donat statului român de juristul profesor universitar Nicolae Bazilescu. În parc mai există și astăzi câțiva arbori bătrâni, rămășițe ale Codrilor Vlăsiei. Cu o suprafață de 13,5 hectare, Parcul Bazilescu a fost amenajat în 1954. Teatrul de Vară, construit în 1953 și inaugurat cu ocazia Festivalului Mondial al Tineretului și Studenților, care avea o capacitate de 2000 de locuri, este în paragină, dar conferă un farmec aparte Parcului – tocmai de aceea se așteaptă de ani buni renovarea lui. În acest parc se află Clubul Copiilor Sector 1 – Bazilescu, unde elevii pot participa la diferite evenimente educative: muzică, teatru, gimnastică ritmică, limba engleză, educație civică, rugby.
Cele mai citite articole
11. Parcul Pădurea Băneasa
Pădurea Băneasa este cel mai mare spațiu verde din Bucureşti. Este situată la aproximativ 10 kilometri de centrul orașului, fiind separată de Aeroportul Internațional Băneasa de Șoseaua București-Ploiești. Pădurea Băneasa este, de fapt, singura pădure în adevăratul sens al cuvântului din București. Pădurea este folosită ca refugiu de weekend de către localnicii din București, întrucât aceasta este presărată cu restaurante și terase.
12. Parcul Kiseleff
Ce a fost acolo? Pădure, parcul fiind amenajat după finalizarea șoselei Kiseleff. A fost amenajat după anul 1832, fiind proiectat de către peisagistul Wilhelm Mayer. Obiective din parc: busturile unor oameni de cultură – Nicolae Leonard, Ovidiu, Barbu Ștefănescu Delavrancea, statuia astronomului iranian Hakim Omar Khayyam, un complex de statui și un monument construit în bronz. Parcul este înscris în lista monumentelor istorice din București și are o suprafață de 31.690 metri pătrați.
13. Parcul Grădina Icoanei
În secolul al XVIII-lea, pe locul actualului parc se afla o baltă, care s-a numit inițial “Balta Bulindroiului”, iar ulterior “Balta de la Icoană”. Din această baltă izvora un pârâu denumit “Bucureștioara”. Între 1832 și 1846 s-a lucrat la astuparea pârâului, iar în 1870 a fost asanată balta. Parcul Grădina Icoanei a fost proiectat de arhitectul Capitalei Kuchnovsky și antreprenorul Anton Wartelly. Obiective din parc: Monumentul lui G. C. Cantacuzino, om politic liberal, fost ministru de finanțe și director al ziarului Voința Națională (sculptor Ernest Henri Dubois, în 1904). Grădina Icoanei este înscrisă în lista monumentelor istorice din sectorul 2.
14. Parcul Drumul Taberei (Moghioroș)
Reprezintă simbolul cartierului Drumul Taberei și al sectorului 6 din Capitală. Este unul dintre cele mai apreciate și aglomerate parcuri de cartier, mai ales datorită apariției teraselor, a patinoarului, a meselor de șah, a terenurilor de fotbal sau tenis și, nu în ultimul rând, a renovării ștrandului numit „Trei Ligheane”. Parcul se întinde pe 30 hectare și a fost amenajat la începutul anilor ’60, pe un câmp unde fosta ICAR (Întreprinderea de Construcţii Aeronautice Românești) își testa avioanele pe care le producea.
15. Parcul Național (23 August)
Fostul parc 23 August a fost inaugurat în vara anului 1953, după numai cinci luni de lucrări de amenajare. Amplasat în ceea ce se numea Groapa Vergului, parcul cu o suprafață de circa 60 hectare a fost amenajat cu scopul de a furniza o oază de verdeață pentru cartierele muncitorești din estul Capitalei. Parcul Național găzduiește astăzi Complexul Sportiv Naţional Lia Manoliu și Casa Fotbalului, sediul Federației Române de Fotbal.
16. Parcul Obor
Este situat în zona cu același nume, o zonă cu o bogată încărcătură istorică. Aceasta deoarece zona în care este amplasată azi Piața Obor are o istorie care începe în secolul al XVII-lea, cunoscând, de-a lungul timpului, mai multe denumiri: „Târgul de afară”, „Oborul” sau „Oborul de vite”. În perioada contemporană, în anul 2006, Consiliul Local al Sectorului 2 a decis ridicarea în zona a unui mall. Parcul Obor a luat naștere tot în această perioada, făcând parte din proiectul primăriei ce viza modernizarea acestei zone. Parcul are mese de table și șah pentru bunici, spații amenajate pentru prietenii noștri necuvântători, spații amenajate pentru cei mici și chiar vegetație îngrijită. Parcul este și foarte activ – aici găsești târguri organizate cu ocazia diverselor sărbători.
17. Parcul Izvor
Este situat pe malul drept al râului Dâmbovița, în apropierea Palatului Parlamentului. Pe locul actualului parc, înainte de 1984-1985, se găsea dealul Mihai-Vodă, pe care se înalța Mănăstirea Mihai Vodă. Prin planul de modernizare a Bucureștiului și de realizare a Centrului Civic, dealul a fost nivelat și chiliile mănăstirii au fost demolate. Biserica Mihai-Vodă, împreună cu clopotnița, a fost salvată, în anul 1985, fiind translatată spre est, în pantă, până pe malul Dâmboviței, unde a fost ascunsă vederii, după niște blocuri, pe stradă Sapienței. Restul clădirilor de pe deal au fost demolate. În colțul dinspre podul Hasdeu al actualului parc Izvor, aflat la intersecția dintre Splaiul Independenței și Str. Bogdan Petriceicu Hasdeu, peste drum de Facultatea de Biologie a Universității din București, a existat, din 1925, Institutul de Chimie Teoretică din cadrul Universității din București.
18. Parcul Floreasca
A fost proiectat în perioada 1961-1963, pe locul unde se afla „Groapa Floreasca”. „Groapa Floreasca” era o mahala a Bucureștiului interbelic, mizeră, parțial electrificată și plină de gunoaie. În 1953, în România s-a organizat cel de-al patrulea Festival mondial al tineretului, București (25 iulie-14 august 1953). Multe din manifestări urmau să aibă loc la Sala Floreasca, aflată peste drum de Groapa Floreasca. Pentru că acest cartier era, de fapt, un ghetou țigănesc al Bucureștiului, care nu oglindea „supremația socialismului”, a fost înconjurat cu un gard de scânduri înalt de doi metri, pentru a-l ascunde de ochii străinilor. În 1960, la Sfatul Popular al Regiunii București a fost înregistrată Hotărârea Consiliului de Miniștri al Republicii Populare Române referitoare la „stabilirea unor măsuri privind asanarea cartierului denumit Groapa Floreasca din orașul București”. Hotărârea prevedea ca în cartierul denumit „Groapa Floreasca” să se demoleze toate clădirile, în vederea creării unui parc. Mutarea locuitorilor și demolarea imobilelor a fost finalizată la data de 20 octombrie 1960. În anul 2008, Parcul Floreasca a fost complet reamenajat și a devenit un spațiu îngrijit și cochet.
19. Parcul Gării de Nord
Parcul Gării de Nord se află între Gara de Nord și clădirea Palatul CFR, ce adăpostește Ministerul Transporturilor. A fost amenajat odată cu construirea palatului C.F.R. (1937-1938) și a fost reamenajat de mai multe ori. Cel mai recent, parcul Gării de Nord a fost reamenajat în cadrul unui proiect ce a început în toamna anului 2008 și a fost finalizat în vara anului 2009. Cu această ocazie au fost plantați peste 600 de arbori și arbuști și 154 de plante decorative. În Parcul Gării de Nord se găsește un monument, puțin cunoscut, al Eroilor ceferiști care au luptat și s-au jertfit pentru libertate și drepturi cetățenești în ianuarie-februarie 1933. Pe o placă de marmură este menționat faptul că acest monument a fost demolat în 2005 de către cei care doresc să înăbușe aspirațiile populare de dreptate și adevăr istoric și că a fost restaurat cu sprijinul mai multor federații sindicale. Monumentul a fost reinaugurat la 16 februarie 2006, în amintirea celor căzuți când a fost înăbușită Greva de la Atelierele CFR Grivița.
20. Parcul Grădina Botanică Dimitrie Brandza
Grădina Botanică Dimitrie Brandza e un stabiliment istoric fondat în 1860, sub auspiciile și la ordinul lui Alexandru Ioan Cuza, precum și din inițiativa lui Carol Davila. Misiunea sa este de a face publicul conștient de vulnerabilitatea mediului înconjurător și de a-l sensibiliza, prin coordonatele educaționale şi culturale ale programelor sale, la problemele perene ale protecţiei mediului. Realizată de profesorul Dimitrie Brandza, Grădina Botanică cuprinde Muzeul Botanic, sere de expoziție cu colecții de orhidee, palmieri și plante carnivore, un sector de plante decorative, un sector sistematic și multe altele. În ultimul timp, în această grădină parc au început să fie organizate diverse evenimente, cum ar fi proiecții de filme sau picnicuri creative.
Care este parcul tău preferat din București?
