În ultimele decenii, tulburările alimentare, precum anorexia și bulimia, au înregistrat o creștere alarmantă în rândul fetelor cu vârste cuprinse între 8 și 14 ani. Evoluția acestor probleme poate fi trasată în strânsă legătură cu idealurile de frumusețe propagate de mass-media și cultura pop din anii ’90 și începutul anilor 2000. Aceste intervale temporale au pus bazele unor standarde estetice extrem de restrictive, care continuă să influențeze percepțiile asupra imaginii corporale în prezent, accentuând riscul pentru dezvoltarea tulburărilor alimentare.
Iată cum frumusețea digitală poate influența negativ încrederea de sine a tinerelor aflate la pubertate și început de adolescență:
Standardele de frumusețe „heroin chic” și „y2k”: Subțirimea, norma absolută de frumusețe
Anii ’90 au fost definiți de așa-numitul ideal „heroin chic,” un tipar estetic promovat de supermodelele vremurilor. O imagine fragilă, definită de conturul unui trup extrem de subțire, un machiaj minimalist și un aspect fizic aproape de pragul malnutriției, a devenit simbolul frumuseții supreme. Acest ideal de frumusețe nu doar că a încurajat un trup androgin și slab, ci l-a normalizat într-un mod toxic. Conform unui studiu realizat de „International Journal of Eating Disorders,” incidența anorexiei a crescut semnificativ în rândul tinerelor în acea perioadă.
Impactul acestei epoci asupra imaginii corporale nu s-a oprit aici. În anii 2000, cultura pop s-a remarcat printr-o incindență negativă: un nou val de modele slabe au început să se evidențieze pe coperțile unor reviste populare. Totodată, nici vedetele de la Hollywood nu s-au dezis de la acest trend, pe care l-au adoptat aproape cu „sfințenie”, promovând o talie extrem de subțire, adesea „atinsă” prin diete drastice și regimuri de exerciții excesive. Mai apoi, acest tipar a fost exacerbat de moda și publicitatea axate pe corpuri filiforme, care au contribuit la distorsionarea percepției asupra greutății și frumuseții feminine.
Presiunile estetice din revistele de modă și postările de pe rețelele sociale
Începând cu anii 2010, odată cu ascensiunea platformelor de social media, presiunile estetice au devenit omniprezente în rândul tinerelor de gimnaziu și liceu.
Rețelele de socializare sunt principalele medii și catalizatoare de frumos unde tinerele sunt expuse la imagini „perfecte” ale corpului feminin, adesea filtrate și retușate digital. Deși actualele trenduri de frumusețe pot părea mai incluzive, în esență ele perpetuează și promovează aceeași imagine idealizată, greu de atins a frumuseții absolute: un trup zvelt și cu forme, păr lung și voluminos, ochi mari, un nas mic, buze cărnoase ş.a.
Un studiu publicat în „Journal of Adolescent Health” a evidențiat faptul că aproximativ 70% dintre tinerele care utilizează frecvent rețelele sociale pot dezvolta sentimente de insecuritate legate de corpul lor. Această expunere digitală constantă nu doar că le afectează stima de sine, ci creează o dependență activă de a arăta într-un anumit mod și de a se conforma unor standarde de frumusețe conturate de niște idoli digitali. Astfel de comportamente dau naștere tulburărilor alimentare, în special în rândul fetelor aflate în perioada vulnerabilă de pre-adolescență (pubertate) și adolescență timpurie.
Impactul tulburărilor alimentare asupra sănătății fizice și mintale a tinerelor
Tulburările alimentare, precum anorexia și bulimia, afectează în mod dramatic dezvoltarea fizică și psihologică a tinerelor. Din punct de vedere medical, restricțiile alimentare severe asociate cu anorexia pot duce la complicații grave, inclusiv amenoree, osteoporoză și malnutriție severă. În mod similar, bulimia provoacă probleme gastrointestinale și dezechilibre electrolitice periculoase, care pot avea consecințe fatale asupra organismului și sănătății tinerelor obsedate de atingerea perfecțiunii.
Mai mult de atât, impactul psihologic este într-atât de sever, încât fetele afectate se pot confrunta cu pusee de depresie, anxietate, comportamente obsesiv-compulsive și o autoevaluare extrem de negativă. Cu alte cuvinte, tulburările alimentare nu sunt doar o manifestare a nemulțumirii față de corp, ci și un mecanism de coping pentru alte suferințe emoționale și sociale.
Totuși, cum îți poți ajuta fiica? – psihoterapia, o primă abordare esențială în lupta împotriva tulburărilor alimentare
Când avem de-a face cu un comportament obsesiv, în ceea ce privește greutatea și aspectul fizic al copiilor, cea mai indicată soluție este apelarea la ajutorul specializat. În acest context, psihoterapia pentru copii joacă un rol central în tratamentul tulburărilor alimentare. Printre cele mai eficiente intervenții se numără terapia cognitiv-comportamentală („TCC”), care poate ajuta fetele să își înțeleagă gândurile disfuncționale legate de imaginea corporală și să adopte obiceiuri alimentare sănătoase. Terapia de familie este, de asemenea, recomandată, deoarece încurajează reconstruirea relațiilor dintre copil și familie, un proces esențial pentru susținerea procesului de recuperare.
Pe de altă parte, un studiu publicat de „American Academy of Pediatrics” sugerează faptul că o intervenție psihoterapeutică timpurie, în primele 12 luni de la debutul simptomelor, poate conduce la o recuperare completă pentru 80% dintre pacientele cu tulburări alimentare grave. Cu alte cuvinte, intervențiile rapide și specializate sunt cheia pentru a preveni agravarea acestor afecțiuni de ordin psihologic.
Cum poți să-ți ajuți fiica să depășească această etapă neagră?
Nu este niciun secret faptul că prevenția începe în familie. Părinții trebuie să fie atenți la semnele timpurii ale unei tulburări alimentare, cum ar fi evitarea meselor, obsesia față de greutate sau adoptarea unor diete restrictive, inspirate după cele promovate de figurile feminine urmărite de copil în online. Practic, este esențial ca părinții să promoveze o atitudine pozitivă și realistă față de aspectul fizic și greutate și să discute deschis cu fetele lor despre influențele negative ale idealurilor estetice promovate pe rețelele sociale și în mass-media.
Dialogurile constante despre sănătatea mintală, autoacceptare și capcanele comparației cu imaginile de pe social media sunt fundamentale în dezvoltarea unei atitudini sănătoase și echilibrate față de alimentație, trup și auto-acceptare.
În consecință, presiunile estetice impuse de mass-media anilor ‘90 și 2000 şi amplificate astăzi de rețelele sociale, au un impact profund asupra sănătății mintale și fizice a fetelor aflate în plină pubertate și adolescență. Tulburările alimentare sunt o consecință gravă a acestor injoncțiuni, dar prin psihoterapie și sprijin familial adecvat, acestea pot fi prevenite și tratate eficient. Numai astfel, tinerele pot conștientiza faptul că sănătatea nu este echivalată printr-un simplu număr de pe cântar sau de faima din mediul online.
