Fibrilația atrială este o tulburare gravă de ritm cardiac, care se manifestă printr-un puls rapid și neregulat. Acesta poate ajunge la 100, chiar și la 175 de bătăi pe minut. Afecțiunea crește riscul de atac de cord sau poate duce la insuficiență cardiacă, dacă nu este tratată la timp.
Tulburarea de ritm cardiac apare atunci când cele două camere superioare ale inimii (atriile) bat haotic, fără să se coordoneze cu activitatea celor două camere inferioare (ventriculele). Iată ce trebuie să știi despre fibrilația atrială și de ce este important să mergi la un cardiolog de îndată ce observi primele semne ale tulburării.
Simptomele și cauzele fibrilației atriale
Simptomele fibrilației atriale includ palpitații, amețeală, dificultăți de respirație și stare de oboseală, de slăbiciune. Uneori, poate să apară și durerea în piept. De obicei, episoadele de fibrilație apar și dispar, dar uneori pot să devină cronice și nu mai dispar în lipsa unui tratament.
Fibrilația în sine nu duce la deces, dar este periculoasă, pentru că poate determina formarea unor cheaguri de sânge la nivelul atriilor. Aceste cheaguri pot circula de la inimă spre alte organe și pot bloca vasele de sânge.
Cele mai frecvente cauze care provoacă fibrilație atrială sunt anomalii ale structurii inimii, dar există și alți factori de risc:
- Hipertensiune arterială
- Boală coronariană (arterele care transportă sângele spre inimă sunt îngustate din cauza depunerilor de grăsime)
- Afecțiuni ale tiroidei
- Consum de alcool, energizante, medicamente, tutun
- Infecții virale
- Afecțiuni pulmonare
- Apnee în somn.
Uneori însă, medicul nu poate identifica o anumită cauză pentru fibrilația atrială.
Diagnostic și tratament
Tulburarea poate fi diagnosticată prin mai multe analize și investigații specifice, care evaluează starea și sănătatea inimii:
- Electrocardiogramă
- Holter EKG (un aparat portabil, care face EKG pe parcursul a 24 de ore, timp în care pacientul își desfășoară activitatea obișnuită)
- Ecografie cardiacă (poate descoperi anomalii structurale la nivelul inimii sau cheaguri de sânge)
- Analize de sânge
- Test de stres (medicul verifică activitatea inimii în timp ce pacientul face un efort fizic intens)
- Radiografie toracică (arată starea inimii și plămânilor).
În urma acestor investigații, medicul cardiolog va stabili care este cel mai potrivit tratament pentru fibrilație atrială. Dacă simptomele tulburării sunt foarte neplăcute, medicul poate recomanda cardioversia, o procedură prin care poate fi restabilit ritmul cardiac normal, prin aplicarea unor șocuri electrice controlate.
De asemenea, cardioversia poate fi realizată și fără șocuri electrice, cu ajutorul unor medicamente speciale, împotriva aritmiei. Tratamentul medicamentos recomandat pentru reglarea ritmului cardiac trebuie respectat, de obicei, toată viața. În anumite cazuri, tratamentul poate include și medicamente anticoagulante, care să prevină formarea cheagurilor de sânge.
Cele mai citite articole
Dacă ritmul cardiac nu poate fi restabilit cu ajutorul medicamentelor sau dacă acestea sunt contraindicate, din cauza altor afecțiuni cronice ale pacientului, atunci sunt necesare proceduri medicale speciale, minim invazive. Cea mai eficientă și utilizată este ablația cu cateter.
Folosind un cateter, care este introdus până la nivelul inimii, medicul va distruge o parte din țesutul cardiac care funcționează anormal. Cicatrizând această zonă, ritmul cardiac va fi restabilit și nu vor fi necesare alte intervenții sau tratament medicamentos. Ablația de fibrilație atrială este o procedură eficientă și sigură, care necesită o spitalizare de cel mult 48 de ore.
În concluzie, fibrilația atrială poate fi tratată eficient, dar poate duce la complicații serioase dacă este neglijată. Mergi la medic pentru consult și investigații detaliate, dacă ai simptome care pot indica tulburări de ritm cardiac!
