Spirulina este o micro-algă de culoare verde-albăstruie considerată un super-aliment, datorită numeroaselor beneficii asupra sănătății. Cu o compoziție de 280 de substanțe active, spirulina este o sursă completă de elemente nutritive. Această algă crește în mod natural în bălți sau lacuri cu apă dulce, bazându-se pe soare, apă și condiții tropicale pentru a se dezvolta.
Spirulina se numără printre cele mai vechi organisme care au apărut pe Pământ, fiind consumată de pe vremea aztecilor. Considerată o sursă importantă de proteine, vitamine, minerale și antioxidanți, spirulina previne apariția unor boli grave precum cancerul, infecțiile, diabetul sau bolile cardiovasculare.
Istoria spirulinei
Pe numele său științific Arthrospira Platensis, spirulina există pe planeta noastră de peste 500 milioane de ani, fiind consumată de către populația aztecă și de cea nord-africană. Celebrul navigator James Cook a observat că aborigenii africani mâncau o pâine de culoare verde intens, care le oferea sănătate, energie și o vedere foarte bună. Ulterior s-a descoperit că făina din care făceau pâine era obţinută din spirulină.
Având forma de spirală și o dimensiune de câțiva microni, spirulina se dezvoltă în bazinele cu apă alcalină din zonele tropicale şi subtropicale din Africa şi America Latină. Occidentul a luat contact cu această plantă minune datorită conquistadorului spaniol Hernando Cortez, care a observat această algă pe mesele aztecilor din Mexic. Faraonii Egiptului Antic și mayașii foloseau de asemenea spirulina în alimentație.
În Mexic, spirulina a fost un element de bază în alimentația aztecilor, istoria confirmând faptul că prăjiturile cu spirulină erau vândute în mod regulat încă din secolul al XVI-lea. Numele pe care aztecii îl foloseau pentru spirulină era „tecuitlatl„.
Una dintre cele mai elaborate explicații pe care le avem din acea perioadă vine de la Hernando Cortes în cartea sa, „Cucerirea Mexicului”. Iată ce a notat conquistadorul: „Ei (n.r. aztecii) pun acest aliment în prăjituri de forma unor mici cărămizi, pe care le vând, nu numai în piață (din Tenochtitlan), ci le transportă și altora din afara orașului și chiar mai departe. Ei le mănâncă așa cum mâncăm noi brânză și are mai degrabă un gust sărat, care este delicios cu chilmolli (un sos înțepător). Ei spun că atât de multe păsări vin la lac pentru această mâncare, încât de multe ori, în timpul iernii, unele părți ale lacului sunt complet acoperite de păsări.”
Și în zona lacului Ciad, în Africa Centrală, oamenii consumau spirulină din vremuri îndepărtate. Menționată prima dată de către botanistul Pierre Augustin Dangeard în anii 1940, istoria ne spune că central-africanii de lângă Lacul Ciad consumau spirulină de când au început să locuiască în regiune, respectiv din secolul al IX-lea. Inițial, cercetătorii au confundat spirulina cu o altă algă valoroasă, chlorella. Cu toate acestea, abia în urma unei expediții belgiene din 1969, oamenii de știință au descoperit în sfârșit adevărata valoare a spirulinei.
În 1974, Organizația Mondială a Sănătății a descris spirulina drept „un super-aliment” datorită conținutului bogat în fier și proteine, recomandând administrarea acestei alge și în alimentația copiilor fără niciun risc, considerând-o „un aliment foarte potrivit”.
La sfârșitul anilor 1980 și începutul anilor ‘90, atât NASA, cât și Agenția Spațială Europeană au propus spirulina ca unul dintre alimentele de bază ce pot fi cultivate și utilizate de astronauți în timpul misiunilor spațiale pe termen lung.
În prezent, spirulina este cultivată în Franța, China, India, Thailanda, SUA sau în Africa. Această algă a fost descoperită şi în bazinele din zonele temperate, inclusiv în Moldova.
Ce conține spirulina
Fiind un veritabil izvor de sănătate, spirulina conține 60% proteine pure – mai mult decât carnea și decât soia – și conține 18 tipuri de aminoacizi, dintre care 8 sunt esențiali organismului (izoleucina, leucina, lizina, metionina, fenilalanina, treonina, triptofanul şi valina). Astfel, 100 grame de spirulină conțin între 55 și 65 grame de proteine.
În plus, spirulina mai conține:
- Vitaminele A, B1, B2, B3, B6, B12, D, E, K, acid pantotenic, biotină, acid folic
- Minerale: mangan, cupru, fier, zinc, seleniu, fosfor, calciu (de 26 de ori mai mult decât laptele)
- Acizi grași esențiali: Omega 3 şi Omega 6
- Antioxidanți: clorofilă, care contribuie la detoxifierea organismului şi întărirea sistemului imunitar
- O enzimă cu rol principal în apărarea organismului de boli degenerative și afecţiuni maligne
- Glucide: 7-14%
- Lipide: 6%
- De 25 de ori mai mult beta-caroten decât morcovii
- De 34 de ori mai mult fier decât spanacul
- De 60 de ori mai multe proteine decât tofu
- De 28 de ori mai mulți antioxidanți decât afinele
Cum se administrează spirulina
Cele mai citite articole
După recoltare, spirulina este uscată și pisată. Astfel, o regăsim sub formă de pudră, capsule, granule şi comprimate. Este recomandat ca spirulina să fie administrată dimineaţa în diverse sucuri sau smoothie-uri, iar timp de jumătate de oră să se evite consumul de băuturi alcoolice, răcoritoare sau cafea. Cea mai simplă rețetă pentru un mic-dejun sănătos este piureul din banane pisate, la care se adaugă o linguriță de spirulină pudră. Putem adăuga și semințe de cânepă sau semințe de chia, pentru a ne asigura că începem ziua în forță, oferindu-i organismului nostru toate vitaminele și mineralele de care are nevoie.
Este important să alegi o sursă sigură și o firmă de calitate atunci când cumperi pudra sau comprimatele de spirulină. Așadar, spirulina trebuie să fie certificată ecologic și să garanteze că este produsă în conformitate cu standardele de calitate, respectând totodată protecţia mediului.
În timpul tratamentului cu spirulină, este indicat să consumi 1 litru de apă în plus, zilnic, pentru a ajuta absorbţia de nutrienţi. Curele nu trebuie să depășească 3 luni cu pauze de 15-30 de zile între ele. Nu se recomandă amestecul spirulinei sub formă de pudră cu lichidele fierbinți.
Spirulina sub formă de pudră are un gust intens, dar cu care te poți obișnui ușor, mai ales dacă o adaugi în sucuri de fructe sau smoothie-uri. Totuși, dacă preferi altă variantă, poți alege comprimatele de spirulină simplă sau spirulină combinată o altă plantă minune: cătina. Cele două super-alimente își potențează reciproc efectele, devenind o adevărată sursă de sănătate pentru organismul uman.
Beneficiile spirulinei
Cercetările efectuate de oamenii de știință au demonstrat că biomasa de spirulină are un real efect curativ, uneori incredibil, în cele mai diverse boli. În plus, organismul uman asimilează foarte ușor celulele de spirulină: cantitatea absorbită este de 65-80%.
Iată care sunt cele mai importante beneficii ale spirulinei:
- Detoxifiază organismul –Spirulina ajută la eliminarea metalelor grele din organism, fiind eficientă chiar şi în otrăvirea cu arsenic
- Întăreşte sistemul imunitar și încetineşte procesul de îmbătrânire –nutrienţii din spirulină contribuie la funcţionarea optimă a organismului, elimină radicalii liberi și contribuie la susţinerea sistemului imunitar
- Combate anemia – datorită conținutului bogat în nutrienţi, spirulina face minuni în cazul anemiilor și ajută la tratarea deficienţelor de calciu sau de fier (spirulina conţine de 34 de ori mai mult fier decât spanacul)
- Protejează stomacul – proteinele, vitaminele şi clorofila din spirulină contribuie la neutralizarea acidului gastric, îmbunătăţeşte digestia, vindecă ulcerul şi alte afecţiuni ale tractului digestiv.
- Protejează mucoasa intestinală de acţiunea factorilor cancerigeni şi inhibă creşterea tumorilor
- Sursă excelentă de fier – spirulina reprezintă un important supliment alimentar în cazul deficiențelor de fier la copii, adulți și sportivi
- Contribuie la prevenirea cancerului – spirulina stimulează producerea de anticorpi, creşte imunitatea, previne infecţiile şi bolile cronice, ajută la eliminarea celulelor maligne din organism
- Susţine sănătatea oaselor şi a dinţilor datorită conţinutul mare de calciu
- Regenerare fizică și psihică a organismului – spirulina accelerează transportul glucidelor spre ficat și muschi, contribuind la la creșterea eficacității metabolismului
- Energizează organismul – fiind bogată în vitamine, minerale, proteine, acizi graşi esenţiali şi clorofilă, spirulina este o veritabilă sursă de energie
- Protejează ficatul – spirulina ajută la refacerea celulelor hepatice şi protejează ficatul datorită cantităţii mari de proteine şi vitamine, fiind recomandată şi în tratamentul cirozei hepatice sau în hepatitele cronice
- Alină simptomele menstruaţiei și tratează candida – având proprietăţi antimicrobiene, spirulina elimină cu succes microbii şi bacteriile din organism
- Contribuie la funcţionarea corectă a sistemului nervos prin reducerea stărilor de anxietate, depresie şi stres
- Este eficientă în tratarea bolilor cardiovasculare – conținutul bogat în Omega 3 şi Omega 6 stabilizează fluxul sangvin, reduce tensiunea arterială şi reglează nivelul colesterolului rău din sânge
- Utilă în curele de slăbire – fiind bogată în nutrienţi, spirulina instalează rapid senzaţia de saţietate
- Regenerare celulară – spirulina conține acizi nucleici, care ajută celulele să se regenereze după diverse boli
- Are efect antiviral și antibiotic – spirulina împiedică dezvoltarea viruşilor, combate virozele respiratorii, ajută sistemul imunitar să lupte cu infecţiile şi are efect antibiotic
- Previne afecţiunile ochilor – miopia, cataracta sau glaucomul pot fi prevenite datorită conţinutului de vitamina A şi de antioxidanţi din spirulină
- Menţine sănătatea pielii – antioxidanţii din compoziţia spirulinei protejează pielea de acţiunea nocivă a radicalilor liberi şi o ajută să își menţină elasticitatea şi suplețea
- Reglează hormonii – spirulina reglează producţia de insulină și de hormoni tiroidieni, tratând cu succes afecțiuni precum impotenţa şi frigiditatea
Cine ar trebui să consume spirulină și cine nu?
După ce am enumerat toate beneficiile spirulinei, este lesne de înțeles că toată lumea ar trebui să consume această algă. Cu toate acestea, există câteva categorii de oameni care ar trebui să folosească în mod regulat spirulina în dieta zilnică, dar și anumite persoane care ar trebui să o evite, din diverse motive de sănătate.
Consumul de spirulină este recomandat pentru:
- adulți (maxim 1,6 grame/zi în 2-3 reprize)
- copii cu vârsta peste 3 ani (0,6 – 1,2 grame/zi) – ajută la dezvoltarea sistemului nervos, a funcţiilor cognitive, a scheletului şi previne apariţia tulburărilor endocrine
- femei însărcinate (maxim 1 gram/ zi) la recomandarea medicului
- persoanele care suferă de steatoză (4 grame/ zi)
- sportivi (2-7 grame/ zi)
- persoane cu un colesterol mărit (1-8 grame/zi)
- vegetarieni și vegani
Contraindicații spirulină:
- copiii care nu au împlinit încă vârsta de 3 ani
- persoanele care suferă de afecțiuni renale trebuie să consulte medicul înainte de a consuma spirulina
- persoanele care suferă de hipertiroidie trebuie să evite consumul de spirulina din cauza conținutului ridicat de iod
- persoanele care suferă de fenilcetonurie
- persoanele care suferă de afecțiuni autoimune (scleroză multiplă, artrită reumatoidă, lupus etc.)
- persoanele alergice la fructe de mare, alge sau alte plante acvatice
Nu este recomandat consumul de spirulină seara, aproape de ora de culcare, pentru că aceasta stimulează sistemul nervos. În plus, este indicat să nu se depăşească dozele recomandate de medic, iar tratamentul să se desfășoare treptat pentru a evita efectele nedorite ale detoxifierii bruşte (tulburări gastro-intestinale, senzație de vomă, migrene).
Folosirea spirulinei în cosmetică
Oamenii de știință de la institutele de geriatrie din Europa şi Statele Unite ale Americii au demonstrat rolul important al cremelor pe bază de spirulină în prevenirea îmbătrânirii premature. Această algă minune protejează organismul de efectele nocive ale radicalilor liberi, stimulează procesele de regenerare şi ajută la reglarea hormonală. Astfel, cremele pe bază de spirulină tonifiază pielea, ameliorează cearcănele, reduc porii dilatați, elimină petele de culoare, regenerează și elasticizează pielea, având un puternic efect calmant.
Lucruri interesante despre spirulină
- Termenul spirulină derivă, de fapt, de la cuvântul „spirală”, datorită formei sale.
- Ttecuitlatl, adică „excremente de piatră”, a fost denumirea dată de azteci spirulinei adunate de pe fundul lacurilor. Aztecii modelau și uscau spirulina în formă de prăjituri, asemănătoare cu cele produse în Ciad, unde sunt cunoscute drept „dihé”.
- Spirulina nu rezistă la tratament termic, așadar trebuie consumată crudă pentru a-și păstra proprietățile nutritive.
- Spirulina conține întreaga gamă de antioxidanți, care reprezintă secretul tinereții veșnice.
- Cu forma sa alungită, spirulina nu depășește 0,5 mm.
- Adaugă puțină sare de mare și pudră de spirulină în popcorn, iar gustarea ta va deveni o sursă de sănătate și energie.
- Ulei de măsline, oțet, sare, muștar Dijon și un vârf de praf de spirulină (plus condimente proaspete): rețeta unui dressing perfect pentru salată!
- Concentrația clorofilei în spirulină este deosebit de mare și oferă numeroase efecte beneficii asupra sănătății.
- Fructele dulci, cum ar fi bananele, sunt excelente pentru a compensa gustul spirulinei în diverse piureuri de fructe și smoothie-uri.
- Poți folosi această algă minune și pentru a face pâine, pesto cu busuioc și spirulină, budincă de chia cu spirulină sau chiar limonadă.
- Spirulina este adesea recomandată în curele de slăbire, pentru că oferă organismului toate elementele nutritive necesare.
